luni, 22 martie 2010

Balada doamnelor de altadata-Fracois Villon

Pe unde-s, prin ce ţări de vis,

Flora, romana-ncântătoare,

Alcibiada sau Thais,

Ce fost-au bune verişoare,

Echo, dând zvonuri chemătoare

Pe stânci şi ape spre liman,

Frumoasă de pereche n-are?

Dar unde-i neaua din cel an?



Dar înţeleapta Helois?

De dragu-i, cât a pătimit

Pierre Abelard la Saint Denis,

Scopit şi-apoi călugărit.

La fel, Doamna ce-a poruncit

Să se înece Buridan

În sac şi-n Sena azvârlit?

Dar unde-i neaua din cel an?



Regina Blanche ca floarea-nvoaltă

Cântând cu voce descântată,

Betris, Alis, Berte cea înaltă,

Erembourg, doamnă-n Maine odată,

Lorena Jeanne, nevinovată

De englezi arsă la Rouan,

Unde-s, Fecioară preacurată?

Dar unde-i neaua din cel an?



Prinţe, nu întreba pe unde,

Nici de al vremilor noian,

Doar un refren îţi va răspunde:

Dar unde-i neaua din cel an?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu