Rapsodia pescarului rabdator

Langa malul apei limpezi
Isi intide batul vesel
Un pescar ascuns de trestii
Cu momelii si alte chestii.

El rasufla si cugeta
Cu naduf in a sa barba:
Iarna-i ici,vara-i departe
Cum mai dam la peste frate?

Toata vara a plouat
Raul tot a fost umflat

Si de spor la pescuit

N-are rost sa mai discut!

Undeva-n apropiere

O turma alba de mioare

Behaie cu intristare
Dupa verdele crud,tare.

In vazduh vantul arunca
Si-napoi din nou le culca
Frunzele de salcii moarte
Maronii si rau uscate .

Batul zace pe cracan
Nemiscat intis in van
Apa curge lin la vale

Pestii dorm in nepasare.

Doar un fulg alb-argintiu
Luneca in jos zglobiu
Si se invarte in spirala
Parca vine pe o scara.

Omu-l vede cu-ntristare
Isi aprinde o tigare:
Asta-i primul care vine
De acum tot asa o tine!

-Mai vecine,trage,trage?
-Nu fartate,nici impinge!
-Hai atunci de te-ncalzeste,
Astazi nu mai prindem peste!