Chiar daca in timpul zilei aveai sentimentul ca te afli in plina vara,toamna venise pe nesimtite si isi asternea rugina rosiatica asupra naturii.
Oltul era limpede si clar,iar strafulgerarile verzui ale apei te indemnau la meditatie si zau ca multe iti trec prin minte atunci cand esti singur cu batul in apa.
Pescuiam cu pestisor viu,pe fundul apei cu asa zisa metoda "Sbirulino" sau "montura cu bombeta".Lansam montura cam 8-10 m ,asteptam ca momeala s ajung pe fundul apei,apoi jucam momeal pe o distanta de 80-100cm cu o miscare extrem de lenta.Dupa mai multe lansari esuate,deodata simt atacul asupra pestisorului,astept putin si intep.Esteeee!Aduc pestele inspre barca,opune rezistenta,dar vine.I-l simt in varful batului!Brusc face un salt in aer de 1m,ma gaseste nepregatit,cade in apa si deodata se rasuceste!Reusesc sa-i vad culoarea si latimea impresionant.E stiuca!Mare!A fost stiuca!Mare!In urmatorul moment simt cum "plezneste" firul si pestele MEU scapa!
Ce s-a intamplat?Stiuca asta fiind un exemplar mare(cred ca avea peste 13kg)in momentul in care a sarit,a castigat spatiu atunci cand a cazut si prin rasucire a reusit sa prinda montura si desi aveam fir de Kevlar a taiat montura,efectiv!
Pastrez si astazi acel fir de Kevlar!Acesta e pescuitul!Fiecare are sansa lui si lupta cu inteligenta pentru ea!"Baaa!N-o fo' a ta baaaa!"Asa este,nu a fost a mea,da nu-i problema:e tot acolo sub apa,"grijita"!Ma asteapta!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu